JUDEŢUL BIHOR

CONSILIUL LOCAL SALONTA

 

PROCES VERBAL

              Încheiat azi 22.05.2014 ora 14,00 la sediul Primăriei Salonta, sala nr. 9, cu ocazia şedinţei de îndată a CLMS, convocată de d-l primar prin Dispoziţia nr. 227/21.05.2014.

Sunt prezenţi 15 consilieri, lipseşte d-l Balogh şi d-l Sala.

Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a CLMS, şedinţa este legal constituită.

            Alături de d-na secretar Ivanciuc Patricia, mai participă şefii de birouri.

 Sunt prezenţi din parte SC Trangex: d-l Moţiu, d-l Sferle şi d-l Georgescu.

            D-l Viceprimar deschide şedinţa de îndată a CLMS

D-l Preşedinte Illyes: supune la vot ordinea de zi, se votează în unanimitate, CLMS adoptă Hotărârea nr. 82/2014.

1.      Expunere de motive – Referat de specialitate nr. 5361/20.05.2014 privind accesarea Fondurilor nerambursabile în cadrul programului RO06 Energie Regenerabilă (RONDINE) derulat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European 2009-2014 – prezintă SDU

D-l Szemes: am nişte întrebări în legătură cu Studiul de Fezabilitate: prima întrebare este că, iniţial am discutat de o serie de centrale pentru mai multe instituţii, iar acum văd că vorbim despre una singură la Colegiul Teodor Neş, costurile am văzut ca sunt pe la 600 mii de euro şi problema folosirii acestei ape, care iese din modulul de la Colegiu s-ar putea folosi pentru ştrandul municipal? Nu am găsit referire la aceste lucruri în SF. Am văzut şi etapele de execuţie, şi dacă fondurile vor fi transmise pe etape sau integral şi dumneavoastră veţi reuşi să ţineţi ritmul cum aţi preconizat în SF?

D-l Preşedinte: vă rog d-na Secretar să răspundeţi la prima întrebare.

D-na Secretar Patricia Ivanciuc: legat de prima întrebare, adică câte clădiri să fie incluse în proiect, am vorbit cu finanţatorul legat strict de criteriile de eligibilitate din ghidul de finanţare şi  s-a ajuns la această concluzie. Principala idee este că, pentru ca să putem fi eligibili trebuie să avem o reţea, cum este reglementată în legislaţia în materie, dar după cum ştim, la Salonta nu există reţea de energie termică, a existat dar nu mai este în momentul de faţă.

Reţeaua care trebuia să existe conform ghidul şi legislaţiei în vigoare, adică o centrală mare cu mai mulţi beneficiari deserviţi, însă în urma discuţiilor purtate cu finanţatorul s-a ajuns la concluzia că este posibilă finanţarea în cadrul acestui proiect a unei „magistrale” – expresia din ghid este conducta care leagă forajul de centrală, acesta se regăseşte în studiu, şi cheltuielile cu centrala, centrala care este destinată să deservească mai mulţi beneficiari. Reţele prin care ar fi legaţi beneficiarii de centrala principală nu ar fi fost eligibile, deoarece în această concepţie finanţatorul ar fi trebuit să finanţeze şi reţeaua de distribuţie, însă se face o delimitare concretă în această privinţă. Reţeaua de distribuţie ar fi trebuit finanţată din bugetul local, iar în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii de la Transgex şi d-l Primar,s-a ajuns la concluzia că deocamdată pornim cu acest proiect pilot, adică conducta care leagă forajul de centrală şi centrala, urmând ca în viitor să se poată extinde către alţi beneficiari.

D-l Szemes: dacă aşa este că noi ar fi trebuit să avem reţea, atunci se înţelege, dar centrala pe care o facem acum, ar trebui să fie în aşa fel dimensionată ca în viitor să poată deservi mai mulţi beneficiari.

D-na Secretar: am purtat săptămâna trecută o discuţie şi pe această temă, şi am stabilit că, aşa va fi stabilit traseul conductei încât viitorii beneficiari să se poată racorda la ea, iar Transgex a venit cu o soluţie în ceea ce priveşte branşările viitoare. Astfel, pe scurt, pentru că a fost criteriu de eligibilitate existenţa reţelei, s-a ajuns la concluzia că se va finanţa conducta care leagă forajul de centrala principală şi centrala mare.

d-l Moţiu: încep eu să răspund la întrebările tehnice, dar în completare vreau să menţionez, că noi, Transgexul iniţial nu am putut interpreta în sens restrictiv ghidul, iar în urma discuţiilor cu finanţatorul am înţeles că ei sunt de acord cu finanţarea a unei singure centrale, în aşa fel ca să fie poziţionată pe cât posibil în apropierea celorlaltor obiective care urmează în viitor să se racordeze la aceasta. Însă din experienţă ştim că, dacă nu se finanţează construirea unui punct termic nou, şi nu se finanţează nici racordurile secundare ulterioare la beneficiari, acestea pot costa la un moment dat cu 10 ori mai mult decât centrala principală, iar lăsând astfel proiectul cu propunerile iniţiale, toate acestea ar fi căzut în sarcina primăriei, care ar fi împovărat cu mult bugetul. Astfel s-a ajuns la această soluţie, dar deoarece conducta principală trece în apropierea tuturor obiectivelor vizate la început, în viitor va fi mai la îndemână racordurile la viitorii beneficiari.

D-l Sferle: în completare aş menţiona că la conducta principală de la foraj se va mai include şi o conductă de colectare a apei uzate termic şi să se facă cămine de racorduri şi pentru acei beneficiari care în momentul de faţă nu se pot racorda. Centrala care se finanţează însă este dimensionată în aşa fel ca în viitor poate deservi beneficiarii de apă geotermală.

A doua întrebare, cea cu utilizarea apei geotermale la ştrand, răspunsul este că, acest proiect este destinat pentru a înlocui încălzirea pe bază de gaz cu cea cu apă geotermală şi astfel nu putea fi inclus în acest SF. Singurul mod prin care am putea soluţiona această problemă este chiar prin intermediul staţiei de filtrare a apei geotermale uzate termic, care să fie în apropierea ştrandului, existând astfel posibilitatea ca această apă să intre şi la ştrand iar surplusul să fie deversat în canalizare, dar nu putea fi cheltuială eligibilă.

D-l Szasz: eu aşa văd că, utilizarea apei geotermale la ştrand cum aţi prezentat, nu prea ar avea rost, pentru că încălzirea s-ar face iarna, dar iarna ştrandul este închis, însă vara, când ştrandul funcţionează, nu se încălzesc obiective.

D-l Kiss: am avut în comisie nişte întrebări. Astfel: cât costă oraşului în momentul de faţă încălzirea unei singure instituţii? S-a mai vorbit despre tratarea apei, cine va plăti şi cât?

D-l Sferle: întrebaţi cheltuielile neeligibile din cadrul proiectului, este în sumă de aprox. 116.000, cu tratare cu tot 130.000 lei cu TVA/an.

D-l Kiss: ce temperatură are apa când intră în reţea şi cât are când iese?

D-l Sferle: la intrare are 80 de grade, când iese din sistem este de 40 de grade.

D-l Kiss: pe viitor în atribuţia cui intră extinderea reţelei, ar fi păcat să o folosim doar pentru încălzirea unei singure instituţii.

D-l Moţiu: în momentul de faţă extinderea reţelei este un alt proiect, ori investiţia oraşului ori investiţia Transgex-ului, în momentul de faţă încă nu se ştie. Dar, tot proiectul aşa este gândit, ca reţeaua să se poată extinde cu uşurinţă, de aceea sunt prevăzute căminele de racordare.

D-l Kiss: având în vedere că în prima etapă doar o singură instituţie va fi racordată la apa geotermală, există posibilitatea ca debitul de 8-12 litri să fie scăzută?

D-l Moţiu: sigur, dar acestea fac parte din investiţiile pe care Transgex trebuie să le facă la staţia de pompare.

D-l Sferle: acest proiect nu cuprinde cheltuielile Transgex-ului pentru punerea în funcţiune a sondei, acestea sunt cheltuielile societăţii. Astfel ce se va realiza în cadrul acestui proiect va fi în proprietatea oraşului, iar tot ceea ce priveşte forajul este în atribuţia Transgexului (degazare, de tratare, curent electric pentru sonde etc.). Închiderea proiectului trebuie să aibă loc în martie 2016, însă ca şi lucrări trebuie finalizat până în decembrie 2015.

D-na Secretar: pe masă aveţi nişte menţiuni la Studiul de Fezabilitate prezentat, menţiuni făcute de către firma care ne scrie proiectul. Ar trebui să ne uităm cum se pot rezolva acestea. Proiectul se depune în data de 27 mai, până atunci trebuie să se facă şi traducerile în engleză. La aceste menţiuni punctate puteţi răspunde în timp util, ca să putem face şi traducerea? De exemplu studiul geotehnic.

D-l Moţui: Referitor la studiul geotehnic, nefiind construcţii nu este necesare, acesta ne-a specificat şi cel care a verificat proiectul. Putem menţiona că, aceste categorii de lucrări nu necesită studiu geotehnic.

D-l Preşedinte: să le luăm punctual, primul punct este: Descrierea investi?iei:

scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investi?ii pot fi atinse.

D-l Sferle: avem un singur scenariu, apa geotermală să fie adusă la punctul termic.

D-l Preşedinte: atunci acest aspect trebuie menţionat în cuprinsul studiului. Urmează descrierea constructivă, func?ională şi tehnologică, după caz.

D-l Sferle: am trimis acestea înainte de a vă transmite studiu, dar putem să includem.

D-l Preşedinte: vă rog să inseraţi şi acesta în studiu. Apoi urmează la punctul doi: Studiile de teren: studiile topografice

D-na Secretar: le avem

D-l Preşedinte: studiile geotehnice, după cum aţi spus nu este nevoie de ele, dar trebuie menţionat acest aspect în cuprinsul studiului.

D-l Moţiu: da sigur.

D-l Preşedinte: caracteristicile principale ale construc?iilor din cadrul obiectivului de investi?ii.

D-l Moţiu: se referă la conductă, practic există şi un caiet de sarcini referitor la acestea, unde este prezentat pe larg.

D-l Preşedinte: situa?ia existentă a utilită?ilor şi analiza de consum;

D-l Moţiu: acesta intră în sarcina noastră, nu e cazul, iar asigurarea cu utilităţi, este o singură, şi care probabil nu se va considera eligibilă este cea a energiei electrice a staţiei de filtrare.

D-na Secretar: atunci şi aceasta trebuie să se regăsească în studiu.

D-l Preşedinte: concluziile evaluării impactului asupra mediului;

D-l Moţiu: dacă ar fi nevoie de un studiu de impact acesta ar putea fi făcut doar de către o firmă autorizată.

D-l Sferle: acest aspect al impactului asupra mediului, este rezolvat printr-un capitol separat cu referire la staţia de filtrare. Astfel din punct de vedere al mediului nu există sursă de poluare.

D-l Preşedinte: Indicatorul cost de producere a energiei corespunzător perioadei de analiză

D-l Sferle: Este la pagina 71. Riscurile au fost identificate şi menţionate care sunt. Întârzierile la finalizarea lucrărilor, s-a identificat la foraj în cazul în care nu va produce arteziana acel debit / secundă, în cazul în care Transgexul va instala o pompă în sondă pentru a extrage debitul respectiv ori perforarea adiţională a altor straturi.

D-l Preşedinte: pentru ca să putem aproba acest studiu în consiliu avem nevoie de aceste menţiuni în cuprinsul lui. Deci există două şanse, ori vă angajaţi să inseraţi aceste menţiuni în cuprinsul studiului cel târziu până mâine, sau dacă credeţi amânăm şi pe sâmbătă convocăm o şedinţă de îndată când aprobăm studiul corectat.

D-l Moţiu: înainte de a merge mai departe, la pagina 21 se găseşte calcului consumului energiei electrice.

D-l Sferle: cu privire la riscurile de venit, aş face menţiunea că acesta nu aduce venit la oraş. Acestea sunt doar nişte venituri contabile care rezultă doar din contabilitate, astfel, în momentul de faţă pentru consumul de gaz există o sumă prevăzută în contabilitate, iar după introducerea apei geotermale va exista o altă sumă mult mai scăzută. Nu pot exista riscuri de venit pentru că nu se vinde nimic. Veniturile nu sunt financiare, sunt venituri contabile. Nu există riscul că   beneficiarul dă faliment şi nu se va obţine contravaloarea serviciului. Riscul de finalizare, de asemenea o consider că trebuie să fie zero, fiind vorba despre fonduri structurale, nu văd cum nu ar veni fondurile până la finalizarea proiectului. Celelalte riscuri, cele de operare, sunt cele al Trangexului în legătură cu forajul de apă geotermală, care s-au menţionat în cuprinsul studiului, inclusiv cu soluţiile de eliminare.

D-na Secretar: avem nevoie de piese desenate şi de tabele pentru că trebuie traduse.

D-l Sferle: din păcate au fost făcute de o altă firmă, nu ştiu cum le vom obţine.

D-l Preşedinte: Costurile pentru partenerul Islandez sunt fără TVA?

D-l Moţiu: am discutat despre acest aspect şi am primit răspunsul că aceste sume sunt cu taxare inversă, deci nu apare TVA.

D-l Preşedinte: Transgex va participa în calitate de asociat şi se va specifica calitatea Trangexului în acest proiect, anexând documentele suport.

D-l Sferle: vom merge pe varianta d-nei Secretar, cu acel acord, şi vom corecta studiul în acest sens.

D-l Preşedinte: Certificatul de atestare emis de ANRM - licen?ă de exploatare, pentru că ştim că există licenţă de explorare, dar avem nevoie de licenţa de exploatare în copie.

D-l Sferle: d-l Viceprimar, există licenţa de exploatare, ne-a fost acordată, însă intră în vigoare conform legii doar după publicarea în Monitorul oficial, dar pentru publicare este nevoie de Hotărâre de Guvern. Hotărâre încă nu avem, dar există licenţa de exploatare cu număr şi cu nr. de înregistrare la ANRM.

D-l Preşedinte: atunci trebuie să ataşăm şi aceasta. Deci putem concluziona ca până mâine puteţi să completaţi aceste aspecte?

A ieşit d-l Boiţ.

D-l Moţiu: da putem completa.

D-na Secretar: înainte de vot şi dacă nu mai este nimic de menţionat, aş preciza două aspecte cu privire la proiectul de hotărâre: pe lângă articolele obligatorii din ghidul de finanţare, d-l primar a desemnat ca şi persoană care să reprezinte oraşul în acest proiect pe Smeu Luminiţa. Referitor la Acordul de la anexa 2, acesta urmează să sosească de la partenerul Islandez. Acordul cu Transgex de la art. 8 răspunde întrebărilor pe care le-a ridicat şi d-l Kiss şi d-l Szemes, cu privire la realizarea obligaţiilor ce revine Transgexului pentru punerea în funcţiune a sondei, aveţi ataşat materialului.

D-l Szasz: aş avea o menţiune, eu aşa văd că firma ar trebui să suporte cheltuielile neeligibile din proiect pentru că ei trebuie să garanteze că apa geotermală va fi la parametri necesare pentru a asigura încălzirea liceului. Aceste cheltuieli le va recupera oricum în urma acestei colaborări. Nu putem avansa aceste cheltuieli pe acest proiect pe care nimeni nu ne garantează că va funcţiona. Dar firma fiind convins că acest proiect va funcţiona vine în avans cu această sumă.

D-l Sferle: deoarece apa de la Salonta are o serie de minerale şi gaze are nevoie de nişte echipamente de suprafaţă care vor fi suportate (d-l Moţiu: integral şi nici nu apar în proiect) de către Transgex pentru punerea în funcţiune a sondei, care vor fi 60.000 de euro. Dacă vă uitaţi în proiect vedeţi că veniturile pe care le va realiza Transgex sunt aproximativ 63.000 lei cu TVA / an, în aceste condiţii perioada de recuperare a investiţiei va fi în jur de 6 ani. Este o perioadă limită maximă pentru care o firmă poate face investiţii, nu ne putem angaja pe o mai mare sumă şi perioadă.

D-l Szasz: dar atunci în acest caz nu există garanţie că acest sistem va funcţiona.

D-l Moţiu: cum să nu, vom avea un contract încheiat care vă va garanta furnizarea apei geotermale.

D-l Preşedinte: dacă nu mai sunt discuţii şi dacă vom primi completările pe care le-am cerut în şedinţă la studiul de fezabilitate atunci putem trece la votarea acestui material.

Se supune la vot, se votează în unanimitate, CLMS adoptă Hotărârea nr. 83/2014.

2.      Expunere de motive – Referat de specialitate nr. 2552/12.05.2014 privind aprobarea PT a achiziţiei publice prin atribuire directă şi documentaţia de atribuire a contractului de achiziţie publică de lucrări: „Amenajarea unei grădiniţe şi unei creşe  Pţa. Democraţiei nr. 4 Salonta” – prezintă SDU

d-l Nagy: proiectul este în valoare de 427.000 + TVA achiziţie direct şi termen de finalizare 3 luni, deci undeva la începerea noului an şcolar. Când încep înscrierile pentru creşă şi grădiniţă?

D-na Buz: nu are legătură finalizarea acestui proiect cu înscrierile, care au început deja din martie. Sediul grădiniţei este GPP Toldi, la care va aparţine şi această grădiniţă, şi în structura ei va intra şi creşa. Înscrierile se fac la GPP Toldi

Se supune la vot, se votează în unanimitate, CLMS adoptă Hotărârea nr. 84/2014.

3.      Adresa nr. 3796/14.05.2014 al d-lui Sarkozi Alexandru

D-na Secretar: d-l Sarkozi Alexandru a făcut o cerere cu privire la iniţiativa cetăţenească, aveţi şi dumneavoastră câte o copie din ea, cu privire la cumpărarea Casei Roth, 5% din populatia cu drept de vot trebuie să susţină această idee, deci avem nevoie de aproximativ 850 de persoane care doresc ca oraşul să cumpere Casa Roth. În completare aş mai spune că în cursul zilei a venit o solicitare şi de la comunitatea evreiască, care de asemenea sprijină ideea de cumpărare.

D-na Buz: eu propun ca între timp să ne gândim ca după cumpărare şi reabilitare ce destinaţie vom da acelei clădiri.

 

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ                                                                 SECRETAR

Illyes Lajos                                                                                      Ivanciuc Patricia

 

 

Redactat

Csak T. Dora